Dezbaterea succesiunii

 

Moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în fiinţă.

 

Momentul și locul deschiderii succesiunii

Moştenirea unei persoane se deschide în momentul decesului acesteia, la ultimul domiciliu al defunctului.

 

Vocaţia la moştenire

Pentru a putea moşteni, o persoană trebuie să aibă calitatea cerută de lege sau să fi fost desemnată de către defunct prin testament.

 

Felurile moştenirii

1. Legala (patrimoniul defunctului se transmite prin moştenire legală, în măsura în care cel care iasă moştenirea nu a dispus altfel prin testament);
2. Testamentara (defunctul a lăsat o dispoziție pentru cauză de moarte).

 

O parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin moştenire testamentară, iar cealaltă parte prin moştenire legală.

 

1. Moștenirea legală

 

Care sunt rudele care vin la moștenire?

 

Moştenirea se cuvine, în ordinea şi după regulile stabilite conform Codului civil, soţului supravieţuitor şi rudelor defunctului, şi anume descendenţilor, ascendenţilor şi colateralilor acestuia, după caz.

 

Descendenţii şi ascendenţii au vocaţie la moştenire indiferent de gradul de rudenie cu defunctul, iar colateralii numai până la gradul al patrulea inclusiv.

 

Care este ordinea claselor de moștenitori?

 

Rudele defunctului vin la moştenire în următoarea ordine:

a)clasa întâi: descendenţii;

b)clasa a doua: ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi;

c)clasa a treia: ascendenţii ordinari;

d)clasa a patra: colateralii ordinari.

 

2. Moștenirea testamentară

 

Orice persoană poate dispune în mod liber și neîngrădit asupra patrimoniului său prin dispoziții de ultimă voință. De la această regulă există și restricția respectării rezervei succesorale a moștenitorilor rezervatari (soțul supraviețuitor, descendenți, ascendenți privilegiați-părinții defunctului).

 

 

 

 

Ce este rezerva succesorală?

 

Rezerva succesorală reprezintă partea din moştenire la care moştenitorii rezervatari au dreptul, chiar împotriva voinţei defunctului. Aceasta este  jumătate din cota succesorală care, în absenţa liberalităţilor/dezmoştenirilor, i s-ar fi cuvenit ca moştenitor legal.

 

Declarația de opțiune succesorală

 

Cel chemat la moştenire în temeiul legii sau al voinţei defunctului poate accepta moştenirea sau poate renunţa la ea.

 

Care este termenul de opțiune succesorală?

Dreptul de opţiune succesorală se exercită în termen de un an de la data deschiderii moştenirii.

 

1. Acceptarea moștenirii

Acceptarea expresă a succesiunii se face de către succesibil, în termenul de opțiune succesorală. Aceasta se face și prin înscris autentic prin care succesibilul îşi însuşeşte explicit titlul sau calitatea de moştenitor, notarul public fiind obligat să efectueze formalitățile de înregistrare a declarației în Registrul Național Notarial de Evidență a Opțiunilor Succesorale (R.N.N.E.O.S.) ținut în format electronic, potrivit legii.

 

Efectele acceptării– Acceptarea consolidează transmisiunea moştenirii realizată de plin drept la data decesului.

 

2. Renunțarea la moștenire

Declaraţia de renunţare se face în formă autentică (condiție cerută ad validitatem) la orice notar public/misiune diplomatică/oficiu consular al României și pentru informarea terților, aceasta se va înscrie, pe cheltuiala renunțătorului în Registrul Național Notarial de Evidență a Opțiunilor Succesorale (R.N.N.E.O.S.).

 

Efectele renunţării– Succesibilul care renunţă este considerat că nu a fost niciodată moştenitor. Partea renunţătorului profită moştenitorilor pe care i-ar fi înlăturat de la moştenire sau celor a căror parte ar fi diminuat-o dacă ar fi acceptat moştenirea.

 

3. Prezumția de renunțare

 

Este prezumat, până la proba contrară, că a renunţat la moştenire succesibilul care, deşi cunoştea deschiderea moştenirii şi calitatea lui de succesibil, ca urmare a citării sale în condiţiile legii, nu acceptă moştenirea în termenul prevăzut la art. 1.103.

 

Certificatul de moştenitor

Certificatul de moştenitor se eliberează de către notarul public şi face dovada calităţii de moştenitor, legal sau testamentar, precum şi dovada dreptului de proprietate al moştenitorilor acceptanţi asupra bunurilor din masa succesorală, în cota care se cuvine fiecăruia.

 

Competența în dezbaterea unei succesiuni

Procedura succesorală notarială este de competenţa notarului public din biroul notarial situat în circumscripţia teritorială a judecătoriei în care defunctul şi-a avut ultimul domiciliu.

 

În cazul moştenirilor succesive, moştenitorii pot alege competenţa oricăruia dintre notarii publici din circumscripţia teritorială a judecătoriei în care şi-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urmă.

 

Biroul nostru notarial are competență în dezbaterea succesiunilor defuncților al căror ultim domiciliu a fost în Municipiul București, indiferent de sector.

 

Care este vocaţia la moştenire a soţului supravieţuitor?

 

Soţul supravieţuitor este chemat la moştenire în concurs cu oricare dintre clasele de moştenitori legali.

 

În absenţa moștenitorilor legali sau dacă niciuna dintre ele nu vrea ori nu poate să vină la moştenire, soţul supravieţuitor culege întreaga moştenire.

 

Ce cotă moștenește soțul supraviețuitor?

 

Cota soţului supravieţuitor este de:

a)1/4 din moştenire, dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului;

b)1/3 din moştenire, dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi, cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;

c)1/2 din moştenire, dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi, fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului;

d)3/4 din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

 

Dreptul de moştenire al descendenţilor

Descendenţii defunctului înlătură moştenitorii din celelalte clase şi vin la moştenire în ordinea proximităţii gradului de rudenie.

În concurs cu soţul supravieţuitor, descendenţii defunctului, indiferent de numărul lor, culeg împreună trei sferturi din moştenire.

Moştenirea sau partea din moştenire care li se cuvine descendenţilor se împarte între aceştia în mod egal, când vin la moştenire în nume propriu, ori pe tulpină, când vin la moştenire prin reprezentare succesorală.

 

 

ACTE NECESARE PENTRU DESCHIDEREA

 PROCEDURII SUCCESORALE

 

Se vor prezenta în original următoarele acte:

 

1. Actele de stare civilă care fac dovada relației de rudenie:

• certificat de deces + certificat de naștere al defunct(ei)/(ului);
• certificat de căsătorie al soțului supraviețuitor (sau certificat de deces + certificat de mostenitor sau Sentința de Divort cu mențiunea definitivă și după caz irevocabilă);
• certificat de naștere + certificat de căsătorie/sentința de divorț ale descendenților / altor rude cu vocație succesorală;
• acte de adopție, dispoziția privind schimbarea numelui defunctului ori rudelor în grad succesibil;
• carte de identitate / buletin de identitate al mostenitorului(ilor);
• testament (dacă există), fie încheiat în formă autentică, fie olograf;
• declarații de opțiune succesorală ale succesibililor;

 

1. Acte care atestă averea defunctului:

 

1. Acte de proprietate ale bunurilor mobile:

• pentru autoturism: certificat de înmatriculare, carte de identitate a autovehicului, actul de proprietate (contract de vânzare, factură), certificat fiscal de la Direcția de Impozite și Taxe Locale de la domiciliul defunctului;
• pentru acțiuni: certificat de acționar și extras de cont de la Depozitarul Central (extrasul de cont se poate obține și de către biroul notarial);
• pentru depozite bancare: extras de cont de la banca la care defunctul detinea depozitele (se obține numai cu adresă eliberată de biroul notarial);
• pentru carnete C.E.C./carnete de depozit: carnetele și extras de cont de la bancă (se obține numai cu adresă eliberată de biroul notarial);
• certificate de Trezorerie: certificatele de trezorerie;
• pentru pensie: ultimul talon de pensie/cupon pensie;
• pentru societati comerciale: certificat de înmatriculare, act constitutiv, certificat constatator actualizat de la Registrul Comertului (certificatul constatator se poate obține de către biroul notarial);

 

2. Acte de proprietate ale bunurilor imobile:

– Apartamente, case, terenuri: contract de vânzare-cumpărare sau construire, proces-verbal de predare-primire-recepție a locuinței, contract de împrumut/rate, adeverința de achitare integrală, hotarare judecătorească (sentință civilă), certificat de moștenitor, titluri de proprietate emise în baza Legii nr. 18/1991, în baza Legii nr. 1/2000, ordin al Prefectului, act de concesiune, autorizaţie de construire, proces-verbal de terminare a lucrărilor, certificat de atestare a edificării constructiei, documentație cadastrală, încheiere de intabulare (se vor adapta după caz);

– Locuri de veci: act de concesiune și adeverința cu valoarea locului de veci de la Parohie/Administratia Cimitirelor și Crematoriilor Umane (București, Intrarea Serelor nr. 1, sector 4, tel.021-6363-571, 021-6344-743);

 

III. Acte care atestă datorii ale defunctului, neplătite (contract împrumut etc.);

 

1. Certificat de atestare fiscală pentru toate bunurile imobile care fac obiectul succesiunii, care se obține de la Direcția de Impozite și Taxe Locale/Primăria localității unde se plătește impozit pentru bunul respectiv;

    

1. Certificat fiscal de la A.N.A.F. (se va obține după depunerea cererii la notariat, personal sau prin intermediul biroului notarial);

 

1. Cerere pentru deschiderea succesiunii (se va completa în ziua depunerii dosarului la biroul notarial);

 

VII. Doi martori din afara familiei care să declare în scris că l-au cunoscut pe defunct, precum și pe familia acestuia, de cel puțin 10 ani înaintea decesului. Aceștia se vor prezenta împreună cu toți moștenitorii în ziua dezbaterii succesiunii, având asupra lor Cartea/Buletinul de Identitate, în original.

 

Cât costă succesiunea?

Taxele aferente dezbaterii unei succesiuni se calculează, în funcție de valoarea masei succesorale, conform ANEXEI Nr. 3 la Ordinul Ministerului Justiției Nr. 46/C/2011 privind normele privind tarifele de onorarii pentru serviciile prestate de notarii publici.

 

În ce situație se plătește impozit la succesiune?

Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moştenire nu se datorează impozit dacă succesiunea este dezbătută şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moştenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea bunurilor imobile care fac parte din masa succesorală.